Oraşul Chişinău, capitala Republicii Moldova, este amplasat pe şapte coline, în imediata vecinătate a rîului Bâc. Teritoriul localităţilor şi împrejurimile au fost locuite încă din paleolitic, printre cele mai semnificative vestigii arheologice fiind cele aparţinând culturilor geto-dacă (secolele IV-I î.e.n.) şi Sântana de Mureş-Cerneahov (secolele III-IV î.e.n.).
Prima menţiune documentară a toponimicului Chişinăul (ca localitate) datează din 17 iulie 1436. În evul mediu satul Chişinău era dens populat. În secolele XV-XVII, în vecinătatea Chişinăului se atestă mai multe localităţi : Buiucani, Hrusca, Vovinţeni, Visterniceni, Gheţioani, Munceşti, Schinoasa, care treptat, pe parcursul sec. 19-20 au devenit suburbii ale Chişinăului. [..]
În 1641 Chişinăul devine moşie mănăstirească, când Vasile Lupu, domnul Ţării Moldovei, trece moşia Chişinău în stăpânirea Mănăstirii Sfânta Vineri din Iaşi. Chişinăul a rămas în proprietatea acestei mănăstiri până în secolul 19. În 1739 оrașul este incendiat și devastat de către armata otomană. [..]
În urma războiului ruso-turc din 1812, când spaţiul dintre Prut şi Nistru este alipit la Imperiul Rus, centrul regiunii Basarabiei e stabilit la Chişinău. Paralel cu creşterea şi transformarea Chişinăului într-un târg, urbea începe să se profileze şi ca centru cultural-ecleziastic şi de învăţământ. Prima şcoală organizată şi susţinută de stat şi de Mitropolia Moldovei o aflăm activând la Chişinău în sec 18. Şcolile funcţionau pe lângă bisericile oraşului. [..]
Treptat Chişinăul se extinde teritorial spre actualul bd. Ştefan cel Mare, numit pe atunci strada Moskovskaia. În 1830-36 este înălţată Catedrala cu clopotniţa şi pusă baza unei grădini publice. Creşterea oraşului a făcut ca satele Buiucani, Schinoasa, Tăbăcăria, Mălina să devină suburbii ale Chişinăului în anii 1830-40. [..]
Oraşul capătă aspect urban românesc după proclamarea Unirii cu România în 1918. Aici sunt deschise mai multe şcoli, tipografii, biblioteci, teatre. Încep să funcţioneze un şir de întreprinderi ale industriei alimentare: prima moară mecanizată, fabrica de pâine, fabrica de mezeluri, fabrica de cvas şi limonadă, fabrica de bomboane, fabrici de încălţăminte, tricotaje, fabrica de blănuri, sunt organizate expoziţii de mărfuri industriale şi maşini agricole. [..]
În 1934 Pantelimon Halippa a fondat prima instituţie de ştiinţe academice din Basarabia - Institutul Social Român. Încă în 1918, tot sub preşedinţia lui Halippa a fost fondată Universitatea Populară Moldovenească. [..]
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial oraşul a suferit mari distrugeri. Arhitectul Alexei Şciusev a condus elaborarea planului general de reconstrucţie din anii 1947-1949, când localitatea s-a extins cu noi cartiere de locuit. Chişinăul a devenit capitala R.S.S. Moldoveneşti şi, în ciuda viciilor bine cunoscute ale regimului înlăturat de curând, a continuat să se dezvolte, rămânând principalul centru de păstrare, în aceste condiţii nefavorabile, a culturii naţionale. [..]
Ca urmare a proclamării independenţei Republicii Moldova, la 27 august 1991, importanţa politică, administrativă şi culturală a oraşului Chişinău a crescut. Timp de 585 de ani, vechea aglomeraţie rurală de la Chişinău a cunoscut o evoluţie complexă, cu multe momente dramatice sau chiar tragice, până în zilele noastre, când ea aspiră să exprime din plin funcţia de capitală a unui stat european modern. [..]
