Muzeul Satului

Amplasat la intrarea în municipiul Chișinău, lângă Porțile Orașului, Muzeul Satului poate fi considerat o insulă a revelaţiei şi liniştii. Este locul perfect pentru meditații, loc în care rămâi surprins de fantasticul peisaj cu o atmosferă de poveste. A fost creat în anul 1991, în calitate de filială a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, iar în mai 1995, este inaugurat ca „Muzeul Satului” oglindind satul basarabean din sec. XVIII-XIX. Muzeul găzduieşte monumente de arhitectură populară. Primul monument amplasat la muzeu, în 1995, a fost moara de vânt din satul Opaci, raionul Căușeni, care a fost distrusă într-un incendiu din anul 2001 și, deocamdată, nu a fost restabilită. La ora actuală, complexul muzeal se mândreşte cu cel mai vechi monument ecleziastic din Republica Moldova, biserica de lemn adusă din satul Hirișeni, cu scopul de a fi restaurată şi îngrijită. A fost construită în anul 1642 şi este una dintre cele mai înalte biserici de lemn din ţară, având o înălţime de 27 de metri.

Conacul Ralli-Arbore

Dolna, un sat ca multe altele frumoase și pitorești din Moldova, are un motiv întemeiat pentru a fi vizitat de oaspeți – o fostă reşedinţă boierească de la începutul secolului al XIX-lea, construită de bogatul boier de origine greacă Zamfirache Ralli-Arbore. Ralli-Arbore a fost o familie nobilă, care s-a stabilit în spațiul basarabean deja în decursul secolului XVIII. Familia boierului îşi petrecea vacanţele de vară în conacul de la Dolna, unde organizau diverse întruniri, care adunau oameni de cultură, printre care s-a numărat şi poetul rus Alexandr Puşkin, aflat în exil în Basarabia timp de 3 ani (1820-1823). În acest timp, Pușkin a întâlnit pentru prima dată o șatră de țigani și a cunoscut-o pe frumoasa Zamfira, fiica baronului, de care s-a îndrăgostit, ca mai apoi să creeze poemul "Țiganii". În pădurea din preajma localităţii este şi o poiană, care poartă numele Zamfirei, iar în parcul de lângă conac, în memoria lui A. Puşkin, este situat monumentul poetului. Edificiul păstrează şi astăzi interiorul şi atmosfera epocii, care în timpul URSS a fost utilizat și ca bibliotecă, și ca şcoală muzicală, şi ca muzeu al satului. Actualmente, conacul este o branşă a muzeului „A. S. Puşkin” din Chişinău.

Casa-muzeu “Alexandru Donici”

Un muzeu de rang național din satul Donici, raionul Orhei, este asa-muzeu „Alexandru Donici”, casa în care s-a născut poetul, scriitorul și fabulistul Alexandru Donici. Înaintea înființării de casă-muzeu, casa familiei Donici a servit drept interior pentru școală (în perioada sovietică). Alcătuită din 4 camere, două din ele, casa-mare și cabinetul de lucru al fabulistului, sunt amenajate cu obiecte caracteristice pentru secolul al XIX-lea, cu covoare moldovenești, dar și cu mobilier în stil egiptean (atunci la modă). Altele două sunt săli de expoziție care prezintă viața și activitatea marelui fabulist. Muzeul conține și o colecție bogată de articole de uz casnic, printre care doar un singur obiect personal al poetului, care s-a păstrat până în prezent, o armă din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Arhiva muzeului păstrează o colecție impresionantă de publicații ale acelor vremuri, precum și documente și imagini, care într-un fel sau altul au legătură cu viața fabulistului. Casa-muzeu este plasată în mijlocul unui mic parc, iar în preajmă se găsește o bisericuță a Donicilor, ridicată de tatăl poetului. Tot aici se află şi mormintele de familie, precum și izvorul „Stânca”, amenajat de părinții săi - Dimitrie și a Elenei Donici. A fost declarată casa-muzeu în anul 1977.