Strada pietonală Eugen Doga
Vă invităm să zăboviți pe strada pietonală Eugen Doga. Aici ritmul încetinește, gălăgia mașinilor este departe și sunteți invitați să [..]
Strada pietonală Eugen Doga
Vă invităm să zăboviți pe strada pietonală Eugen Doga. Aici ritmul încetinește, gălăgia mașinilor este departe și sunteți invitați să faceți o fotografie lângă sculptură urbană a doi tineri sau să vă savurați o băutură la una dintre terase. Strada pietonală a fost inaugurată în anul 2015 și poartă numele maestrului și compozitorului Eugen Doga, supranumit “Artist al poporului și Om al Mileniului”. Eugen Doga s-a născut la 1 martie 1937. Marele compozitor este înscris în lista celor 200 de personalități ale lumii, este autorul a sute de compoziții clasice, muzică de estradă și pentru filme. UNESCO a recunoscut valsul „Gingașa și tandră mea fiară” din película cu același nume, drept una dintre cele 4 capodopere muzicale ale secolului XX.- ro
- ru
- en
Circul
Dacă tot menționam de edificii culturale, una dintre cele mai de vază construcții moderniste din Chișinău este Circul. Construcția a [..]
Circul
Dacă tot menționam de edificii culturale, una dintre cele mai de vază construcții moderniste din Chișinău este Circul. Construcția a început în 1980, iar primele reprezentații au început deja în 1981. Autorii proiectului nu au fost dorit un proiect tipic pentru circ – practică răspândită în perioada sovietică, ci au venit cu o propunere originală – construcție circulară, cu coloane oblice care amintește de hora moldovenească, iar sculpturile a doi clovni veseli întâmpinau oaspeții la intrare. Aici se dădeau peste 60 de reprezentații pe an pentru 1900 spectatori. Trupa întrunea acrobați, jonglori, animale exotice. Viața Circului a fost stopată în 2004 din motive economice și de atunci sala mare este pustie. Circul revine parțial la activitate în 2014 pe arena mică. Un nou proiect finanțat de Uniunea Europeană ne dă speranța că Circul din Chişinău va fi renovat și va găzdui un spectru larg de evenimente culturale.- ro
- ru
- en
Strada Alexandr Pușkin
Am ajuns la strada care îi poartă cinstea marelui poet rus Aleksandr Pușkin. Aceasta este una dintre puținele străzi din [..]
Strada Alexandr Pușkin
Am ajuns la strada care îi poartă cinstea marelui poet rus Aleksandr Pușkin. Aceasta este una dintre puținele străzi din Chișinău care nu și-a schimbat denumirea în ultimii 100 de ani. Din cauza poeziilor sale revoluționare, Pușkin este trimis la slujbă la Chișinău. În perioada sovietică, deplasarea lui a fost interpretată drept exil. În realitate, cât a stat la Chișinău din 1820 până în 1832, poetul a avut o ședere confortabilă. A reușit să lege frumoase relații de prietenie, precum și un șir de aventuri amoroase. La Chișinău, Pușkin a scris și unele dintre cele mai frumoase poezii ale sale: Pumnalul, Prizonierul din Caucaz, Frații haiduci, Fântâna din Bahcisarai și a început capodopera Evgheni Oneghin.- ro
- ru
- en
Strada și Muzeul Alexei Șciusev
Am ajuns în apropierea străzii Alexei Șciusev. Această stradă poarte numele arhitectului care a proiectat Chișinăul modern. Pe aceeași stradă [..]
Strada și Muzeul Alexei Șciusev
Am ajuns în apropierea străzii Alexei Șciusev. Această stradă poarte numele arhitectului care a proiectat Chișinăul modern. Pe aceeași stradă este și muzeul care îi poartă numele, organizat în casa în care s-a născut arhitectul în 1873. Din copilărie s-a remarcat la arte și decizia de a deveni arhitect nu a fost de mirare. A avut succese remarcabile, a studiat arhitectura şi pictura în Italia, Franţa, Tunisia, Anglia. Reîntors, Alexei Șciusev își începe activitatea profesională. Este cunoscut astăzi drept autor al unor edificii importante de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice: Mausoleul lui Lenin, Gara Kazan din Moscova, Catedrala Sfintei Treimi din Poceaev. Tot el a condus lucrările de reconstruire a Chișinăului după celui de-al doilea război mondial. Vă încurajăm să vizitați muzeul arhitectului pentru a-i cunoaște mai bine viața și lucrările.- ro
- ru
- en
Muzeul Național de Istorie a Moldovei
Muzeul Național de Istorie a Moldovei este o construcție din piatră albă, cu turnuri piramidale în colțuri și cu un [..]
Muzeul Național de Istorie a Moldovei
Muzeul Național de Istorie a Moldovei este o construcție din piatră albă, cu turnuri piramidale în colțuri și cu un scuar mare în jurul căreia puteți vedea diverse exponate. Muzeul a fost așezat chiar de la începuturi în clădirea istorică a Gimnaziului nr. 1 de băieți, ulterior Liceul de băieți Bogdan Petriceicu Hașdeu. Din 1945 până în 1963, în clădire a fost plasat un detașament de grăniceri și apoi – Universitate Tehnică. Cutremurul din 1977 a avut un rol cât se poate de dramatic în istoria acestui monument, soldat cu degradări structurale ce au dus construcția în pragul prăbușirii. Lucrările de restaurare au eșuat din cauza gradului avansat de degradare a structurilor din secolul al XIX-lea. Clădirea veche a fost demolată și înlocuită cu una nouă, care a păstrat doar aspectul exterior al monumentului de istorie, în stil eclectic, și ambientul decorativ al sălii de festivități a gimnaziului, refăcut în trei săli cu cupolă din clădirea nouă. Începând cu 1987 Muzeul de Istorie a fost amplasat aici. Astăzi, acesta găzduiește 12 săli de expoziții și mai mult de trei sute de mii de exponate. Aici este prezentată în detaliu istoria Moldovei din epoca preistorică până în secolul al XX-lea. În ograda muzeului vei găsi statuia Lupoaicei – Lupa Capitolina, o copie a monumentului original situat în capitala Italiei, care a fost donat Chisinaului in 1926. Din păcate, monumentul a dispărut fără urmă în 1940, dar la sfârșitul anilor '80 s-a decis recrearea și returnarea acestuia muzeului.- ro
- ru
- en
Muzeul Național de Artă a Republicii Moldova
Este imposibil să nu îl observi. Muzeul Național de Arte al Moldovei te cucerește de la prima vedere. Hai să [..]
Muzeul Național de Artă a Republicii Moldova
Este imposibil să nu îl observi. Muzeul Național de Arte al Moldovei te cucerește de la prima vedere. Hai să trecem prin axa cronologică a edificiului. În 1897 o proprietate imobiliară formata din construcții vechi de la coltul cartierului a fost vândută, demolată și în locul acestora a fost construită în 1901 clădirea gimnaziului pentru fete în numele Natalia Dadiani, autorul ei fiind Alexandru Bernardazzi. În stil eclectic, cu influenţă ușoară a goticului florentin, clădirea a servit drept sediu pentru gimnaziul respectiv până în timpul celui de-al doilea război mondial, când partea superioară a fost deteriorată. În perioada postbelică, această clădire a reușit să servească drept loc de muncă pentru diferite instituții sovietice, precum: Comitetul central al Partidului Comunist al RSSM, Palatul Pionierilor, Muzeul de Istorie al Partidului Comunist din Moldova. În scopul extinderii spaţiului muzeistic, a fost construită la dreapta clădirii o aripă din două niveluri, simetrică cu cea din stânga, atât după amplasament cât şi după soluţia arhitecturală. Din 1988 sediul principal al Muzeului Casa Herța a fost închis pentru restaurare, iar exponatele au fost transferate în sediul actual al muzeului. Muzeul deţine o colecţie valoroasă de artă religioasă, pictură, grafică, sculptură de postament și artă decorativă națională și universală. Aceasta dispune de 15 colecţii, un patrimoniu în număr de 39 de mii de unităţi expoziţionale Te invit să descoperi lucrările excepționale ale artiștilor naționali: Valentina Rusu-Ciobanu, Igor Vieru, Mihai Grecu, Alexandru si Olga Plamadeala, Claudia Cobizev, Lazăr Dubinovschi și mulți alții.- ro
- ru
- en
Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturală
Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturală a fost fondat în 1889 și este cel mai Vechi Muzeu din Republica [..]
Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturală
Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturală a fost fondat în 1889 și este cel mai Vechi Muzeu din Republica Moldova. La baza fondării instituției muzeale, a stat organizarea expozitiei agricolă şi industrială de către Zemstva Basarabiei. Zemstva reprezenta forma locală de guvernare în timpul Imperiului Rus. Primul sediu al Muzeului a fost în clădirea administrației Zemstvei, situată pe actuala strada Șciusev. Însă la începutul secolului al XX-lea spaţiul inițial a devenit neîncăpător pentru exponatele acumulate şi Franz Osterman, primul custode al Muzeului s-a adresat Zemstvei cu propunerea de a lărgi spaţiul muzeal. Această bijuterie este clădirea construită pentru sediul muzeului, începând cu iunie 1906. În scopul organizării unor spaţii ample, s-a apelat la arhitectura islamică, în varianta țărilor islamice din nordul Africii. Fațada clădirii este simetrică, decorată cu panouri policrome din maiolică, denticule la coronament și ferestre cu partea superioară în potcoavă. Interiorul este în aceeași cheie stilistică cu exteriorul, iar elementele care îți fură atenția sunt vitraliile policrom în spiritul artei orientale și ornamentele epigrafice în stil naskh. Pe parcursul existenţei sale, muzeul şi-a lărgit domeniul de activitate, creând colecţii ce reflectă istoria naturală, natura contemporană, evoluţia societăţii umane şi cultura tradiţională de pe teritoriul Basarabiei iar mai târziu a Republicii Moldova. În prezent deţine un patrimoniu de circa 135 mii de piese. Pe teritoriul muzeului se găseşte o Grădină Botanică, ce întruneşte cele mai răspândite specii de plante, arbori şi arbuști de pe teritoriul Republicii Moldova. În cadrul Grădinii Botanice veți găsi și un Vivariu cu expoziţii permanente de păsări rare, exotice şi decorative, reptile şi peşti. Ești gata de o aventură extraordinară? Atunci urcă scările, deschide ușa și savurează!- ro
- ru
- en
Palatul Național
În cartierul fostei Mitropolii,vei găsi o clădire monumentală din epoca sovietică - fosta sală de concerte „Octombrie”, iar acum Palatul [..]
Palatul Național
În cartierul fostei Mitropolii,vei găsi o clădire monumentală din epoca sovietică - fosta sală de concerte „Octombrie”, iar acum Palatul Național „Nicolae Sulac”. Marea deschidere a sălii de concerte a avut loc în 1974 și a fost programată să coincidă cu aniversarea a 50 de ani de la fondarea RSS Moldovenească și crearea Partidului Comunist din Moldova. Din 1990, clădirea a fost denumită Palatul Național, care poartă astăzi numele celebrului cântăreț popular moldovenesc Nicolae Sulac. Clădirea cu trei etaje a fost proiectată de arhitectul Friedman. Fațada principală este orientată spre strada Pușkin și este vitrată pe toată lungimea complexului. Magnificul auditoriu găzduiește aproximativ 2.000 de spectatori. Palatul Național găzduiește în mod regulat numeroase concerte, evenimente, concursuri și festivaluri de muzică. Aici vă puteți bucura de spectacolul renumitului grup de dans „Joc” fondat în 1945 care reprezintă portretul și succesorul artei coregrafice moldovenești. Vizitând sala de concerte, vă puteți bucura, de asemenea, de spectacolele Orchestrei Naționale de Muzică Populară „Lăutarii”, Ansamblului de cîntece şi dansuri populare „Fluieraş”, a grupului popular „Noroc” și a altor grupuri muzicale celebre. Palatul Național „Nicolae Sulac” este un loc ideal unde puteți simți toată pasiunea culturii moldovenești pentru dans și muzică populară.- ro
- ru
- en
Turnul de apă sau Muzeul orașului
Pe una dintre cele 7 coline ale Chișinăului, zărim fostul Turn de apă, proiectat de către Alexandru Bernardazzi. Numit și [..]
Turnul de apă sau Muzeul orașului
Pe una dintre cele 7 coline ale Chișinăului, zărim fostul Turn de apă, proiectat de către Alexandru Bernardazzi. Numit și Castelul de apă, construit în stil eclectic, acesta urcă la o înalțime de 27 metri în formă hexagonală alungit cu pereți de piatră de calcar tăiată și rânduri de cărămidă. Construcția Castelului de Apă a început în 1860 și a durat 28 ani, Bernardazzi folosind pentru prima dată piatră șlefuită în construcția Chișinăului. Odată cu lansarea turnului, acesta devine primul furnizor de apă din Chișinău, iar odată cu el au fost construite și primele conducte de apă din oraș care alimenta cu apă zona centrală a orașului, cu o capacitate de 200 mii de căldări de apă pe zi. Timp de 48 ani, clădirea a servit drept turn de apă, iar din 1940 a fost folosită ca turnul pompierilor alături localizându-se unitatea de pompieri. Pompierii urcau acolo și verificau dacă nu sunt incendii în oraș. În timpul seismelor din 1977, clădirea a fost avariată, fiind reconstruită după imaginile de epocă în anii 80. construcție analogică Castelului de Apă a existat la intersecția actualelor străzi Vasile Alecsandri și Veronica Micle. Cel de-al doilea turn, care însă nu s-a păstrat, fiind distrus în ’63. Începând cu anul 1971 până astăzi, turnul găzduiește sediul muzeului orașului Chisinau. Printre lucrările prezentate în clădirea Turnului de apă se regăsesc proiecte ale arhitecților pentru străzile și clădirile orașului, dar și elemente din viața societății. Te îndemn să vizitezi muzeul, să urci la 27 metri deasupa orașului și să savurezi priveliștea Chișinăului de azi.- ro
- ru
- en
Casa Herța
Foarte diferită de restul edificiilor, Casa Herța, situată astăzi pe bulevardul Ștefan cel Mare, reprezintă fostul muzeu de artă al [..]
Casa Herța
Foarte diferită de restul edificiilor, Casa Herța, situată astăzi pe bulevardul Ștefan cel Mare, reprezintă fostul muzeu de artă al țărilor Europei de Vest. Istoria acestei bijuterii arhitecturale începe în anii 30 ai sec. 19. Arhitectul de atunci a orașului Chișinău, a construit o casă într-un parter care în 1845 este achiziţionată de către un moșier și dăruită unui orfelinat. În 1903 casa este achiziţionată de către nobilul și eventual primar al orașului, Vladimir Herţa, care demolează construcția şi în locul acesteia construiește o vilă în stil eclectic, de un farmec deosebit și cu decoraţii somptuoase Decorată cu vaze pe partea de sus a faţadei, ornamentele vegetative şi figurile alegorice oferă o imagine excelentă a clădirii. Interiorul clădirii este la fel de deosebit, în fiecare cameră erau diferite plafoane, iar pereții, decorați cu ornamente din stuc aurit, erau pictați cu fresce pe teme mitologice. La câțiva ani, în 1939 aici este înființată Pinacoteca Municipiului Chișinău, de către sculptorul Alexandru Plămădeală și alți artiști plastici reprezentând prima instituție muzeală, cu activitate orientată spre colecționarea, conservarea și popularizarea operelor de artă plastică din Moldova. După anexarea Basarabiei la URSS, Pinacoteca a fost reorganizată în Muzeul Republican de Arte Plastice al RSSM . Ca măsură de precauție împotriva posibilelor bombardamente și pentru protejarea operelor de artă, aflate în clădire, s-a decis transferul materialului artistic într-un loc mai sigur, care cu părere de rău au fost pierdute fără știre. În ciuda restaurării neterminate, casa Herta se evidențiază pe fonul sovietic, fiind cel mai frumos exemplu de arhitectură din Chișinău de la începutul secolului al XX-lea.- ro
- ru
- en
KM Zero și Poșta Moldovei
Pe bulevardul Ștefan cel Mare, vizavi de Primărie se află fosta Poștă Principală, acum biroul central al Poștei Moldovei. Clădirea [..]
KM Zero și Poșta Moldovei
Pe bulevardul Ștefan cel Mare, vizavi de Primărie se află fosta Poștă Principală, acum biroul central al Poștei Moldovei. Clădirea a fost ridicată în primii ani după al Doilea Război Mondial și este realizată în stilul arhitecturii Staliniste. „Prototipul” clădirii a fost Oficiul Poștal Principal din Moscova. Înainte de cutremurul din 1977, intrarea principală a oficiului poștal a fost decorată cu un glob de sticlă. Dacă tot ai ajuns lângă edificiul central al Poștei, îți propun să găsești și Kilometrul Zero. Este pozitionat exact lângă scările de la intrare. Deseori este neobservat, însă sunt sigură că l-ai găsit. Acest monument geografic, istoric și cultural, în forma unei roze a vânturilor a fost instalat în noiembrie 2012. Executat din bronz şi granit, între razele lucrării sunt gravate punctele geografice cardinale şi distanţa până la principalele oraşe de pe continentul eurasiatic.- ro
- ru
- en
Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt
Te invit la o promenadă pe Bulevardul Ștefan cel Mare. Strada este principala arteră a orașului încă din prima jumătate [..]
Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt
Te invit la o promenadă pe Bulevardul Ștefan cel Mare. Strada este principala arteră a orașului încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea, perioada în care Chișinăul a început să se dezvolte rapid. Bulevardul are o lungime de aproximativ 4 km, străbate 17 cartiere și este gazda a mai multor instituții administrative și clădiri de importanță națională, precum: primăria, Ministerul Afacerilor Interne, teatrul național, Sala cu Orga, clădirea guvernului, parlamentului și a președenției. Reprezentand nu numai inima orașului, ci și oglinda acestuia, bulevardul a reflectat întotdeauna principalele schimbări istorice și politice din viața țării. Până în prezent, bulevardul a avut 6 nume, printre care: st. Millionnaia, st. Aleksandrovskaia, bulevardul Alexandru cel Bun, bulevardul Carol al II-lea, bulevardul Lenin, iar din 1991 până în prezent, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Schimbarea epocilor s-a reflectat nu numai în nume, ci și în arhitectură. Mergând de-a lungul bulevardului, poti vedea case de la sfârșitul secolului 19 al erei țariste, clădiri în stil neoromânesc din perioada interbelică și clădiri monumentale sovietice.- ro
- ru
- en
Catedrala Mitropolitană
Scuarul Catedralei este locul care găzduiește 3 edificii: Catedrala Mitropoliei Chișinău, Clopotnița și Arcul de Triumf. Îți propun să descoperim [..]
Catedrala Mitropolitană
Scuarul Catedralei este locul care găzduiește 3 edificii: Catedrala Mitropoliei Chișinău, Clopotnița și Arcul de Triumf. Îți propun să descoperim scuarul incepand de la Catedrala. Aceasta este situată pe aceeași linie cu Clopotnița și Arcul de Triumf. Catedrala a fost ridicată la inițiativa mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni în 1836. Arhitectul clădirii a avut o viziune complexă care a fost reflectată în stilul clasicismului rus, ceea ce conferă bisericii ortodoxe un stil european deosebit. Cele patru portice albe cu șase coloane, cupolă sferică mare și întunecată sunt deosebit de proeminente în clădire. În iunie 1941, clădirea catedralei a fost grav avariată de bombardamente. Restaurarea catedralei a început în septembrie al aceluiași an, dar a fost finalizată abia în 1953. Dar încercările și necazurile catedralei nu s-au încheiat aici. În noaptea de 22-23 decembrie 1962, din ordinul administrației de la Chișinău, clopotnița a fost aruncată în aer, iar slujbele bisericii au fost încetate și spațiile acesteia au fost transformate într-o sală de expoziții a Ministerului Culturii al RSSM. Abia în 1989 clădirea catedralei a fost returnată bisericii, iar lucrările de restaurare au fost finalizate la 27 august 1996. Chiar daca aceasta este situată chiar în centrul capitalei, vizitând-o, vei uita de agitația orașului, iar atmosfera din interior iti va crea o stare de pace.- ro
- ru
- en
Clopotnița
În centrul scuarului, doar la 40 de metri de Catedrală, o clopotniță din piatră albă se ridică grațios deasupra orașului. [..]
Clopotnița
În centrul scuarului, doar la 40 de metri de Catedrală, o clopotniță din piatră albă se ridică grațios deasupra orașului. priveliște, fără de care este greu să-ți imaginezi Chișinăul modern, aceasta a fost construită în 1836 odată cu Catedrala. Aceasta este formată din 4 niveluri, ultimul gazduind o mică cupolă. În 1833, la inițiativa episcopului local, au fost comandate mai multe clopote. Cel mai mare dintre ele ar fi trebuit să fie plasat în clopotniță, dar ca urmare a unei erori, clopotul s-a dovedit a fi prea mare și nu s-a încadrat în spațiul rezervat. Datorită acestei erori, cel mai mare clopot a fost plasat în arcul de triumf construit în apropiere. Cu părere de rău, astăzi clopotnița originală nu o vei găsi în scuar, precum aceasta a fost aruncată în aer, iar în locul său a fost construită o fântână arteziană. Clopotnița a fost restaurată abia în 1997 conform schițelor originale. La noua clopotniță, doar nivelul superior diferă de cel original, care a devenit mai larg. Justiția istorică a fost restabilită, iar clopotul, după ce a părăsit arcul de triumf, s-a întors în locul planificat inițial.- ro
- ru
- en
Arcul de Triumf
Al treilea element al scuarului este Arcul de Triumf care se înalță cu 13 metri deasupra bulevardului. Arcul de Triumf [..]
Arcul de Triumf
Al treilea element al scuarului este Arcul de Triumf care se înalță cu 13 metri deasupra bulevardului. Arcul de Triumf mai este numit și Porțile Sfinte ale capitalei. Pe al doilea nivel din partea laterală a pieței există un ceas care anunță locuitorii orașului și face un sunet caracteristic în fiecare oră. Sfintele Porți au fost construite în 1840. Este curios că porțile își datorează aspectul unei erori în proiectarea clopotniței din vecinătate. Deci, în 1833, la inițiativa episcopului local, au fost comandate mai multe clopote pentru Catedrala și clopotnița în construcție. Cea mai mare dintre ele, cu o greutate de aproape 6 tone și jumătate, trebuia să fie așezată în clopotniță, dar ferestrele etajului superior erau prea înguste. Deci, a apărut un arc, care, după ce conținea clopotul principal, a primit numele oficial „Porți Sfinte”, deoarece mai târziu toate principalele ceremonii religioase au început la aceste porți. În vremurile ateiste sovietice, pentru a ascunde sensul religios, Sfintele Porți au fost redenumite în Arcul Victoriei. Acest nume este atât de înrădăcinat în rândul populației urbane încât de multe ori îl puteți auzi încă de pe buzele locuitorilor din Chișinău. Și astăzi, mergând sub arcadă, pe peretele său puteți vedea o placă memorială sovietică veche cu numele „Arcul Victoriei” și anul greșit de construcție - 1846. Dacă traversezi strada, în Piața Marii Adunări Naționale poți vedea trei repere religioase: Catedrala, clopotnița și Sfintele Porți aliniate într-o singură linie.- ro
- ru
- en
Guvernul Republicii Moldova
Doar la câțiva metri de Scuarul Catedralei, vei observa un edificiu cu 6 etaje amplasat între cartierele Str. A.Pușkin și [..]
Guvernul Republicii Moldova
Doar la câțiva metri de Scuarul Catedralei, vei observa un edificiu cu 6 etaje amplasat între cartierele Str. A.Pușkin și str. Bănulescu-Bodoni – aceasta este casa Guvernului Republicii Moldova. Pe parcursul secolului al XIX-lea, Mitropolia a fost amplasată pe acest loc, reprezentând reședința Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni. În scurt timp, în 1941, clădirea fusese grav avariată și nu a mai fost restaurată. În locul acesteia a apărut un parc și un cinematograf. În anii 60, atunci când centrulul Chișinăului a trecut printr-o reconstructie masivă, Casa Guvernului RSSM a fost construită pe teritoriul parcului. Clădirea enormă este o structură din beton armat fețuită cu plăci de piatră albă, executată în forme moderne de arhitectură, geamuri panoramice și în plan are forma literei П al alfabetul chirilic. În fața instituției poți observa o placă comemorativă de granit care este dedicată victimelor ocupației sovietice și ale regimului totalitar comunist din Chișinău care a fost instalată aici în 2010. Privind în retrospectivă, pe acest loc până în 1991, a fost amplasat monumentul lui Lenin. Nu putem trece cu vederea și scuarul enorm din fața clădirii Guvernului care este cunoscut cu numele de Piața Marii Adunări Naționale. Această piață, încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea, era locul principal pentru parade și mitinguri. Piața și-a căpătat numele datorită evenimentului istoric care a avut loc la 27 august 1989, când sute de mii de cetățeni s-au adunat pe piață și au cerută declararea limbii Române ca limbă de stat, precum și trecerea la grafia latină. În prezent acest spațiu a devenit nu numai principalul loc unde sunt sărbătorite sărbătorile naționale și de oraș, ci și în care cetățenii moldoveni își exprimă protestul sau doleanțele față de autorități.- ro
- ru
- en
Strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni
Multe străzi ale Chișinăului sunt redenumite în cinstea personalităților importante din istoria Moldovei. La fel este și această stradă. Gavriil, [..]
Strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni
Multe străzi ale Chișinăului sunt redenumite în cinstea personalităților importante din istoria Moldovei. La fel este și această stradă. Gavriil, născut Grigorie Bănulescu-Bodoni, a fost Mitropolit al Moldovei, Poltavei, Kievului iar ulterior al Basarabiei. Bănulescu Bodoni a fost născut în 1746 în Transilvania într-o familie de nobili ruinaţi, care ulterior s-a refugiat în Basarabia. Parcursul lui profesional este unul nemaipomonit, însă astăzi ne vom focaliza pe acțiunile lui în Basarabia. În 1813 printr-un ordin al ţarului, Bănulescu-Bodoni este numit în fruntea Arhiepiscopiei Basarabiei, cu reşedinţa la Chişinău, unde a înfiinţat şi un seminar teologic. A fost la cârma mitropoliei până la moartea sa, în 1821. Bănulescu-Bodoni a contribuit la perpetuarea ortodoxismului în regiune şi la promovarea literaturii bisericeşti în limba română. A deschis o tipografie şi a contribuit la buna desfăşurare a vieţii bisericeşti în Basarabia. A zidit câteva biserici la Chișinău și în alte localități din ţară și a restaurat Mănăstirea Căpriana, acolo unde a şi fost înmormântat. La insistențele sale, la începutul secolului al 19-lea Biblia a fost tipărită în limba română. Te invit la o promenadă de-a lungul străzii Bănulescu Bodoni, acordă atenție atracțiilor situate pe această stradă și alege-o pe cea care îți place cel mai mult.- ro
- ru
- en
Fostul hotel ”Suisse”
La colțul Bulevardului Ștefan cel Mare și a străzii Mitropolit Bănulescu-Bodoni se află o clădire cu trei etaje, cu fațade [..]
Fostul hotel ”Suisse”
La colțul Bulevardului Ștefan cel Mare și a străzii Mitropolit Bănulescu-Bodoni se află o clădire cu trei etaje, cu fațade simetrice și coloane albe. Acesta este fostul hotel „Suisse”. În anii 30 ai secolului al XIX-lea Ivan şi Annastasia Monastârsky au construit două case cu câte două etaje, amplasate alături, care au servit drept complex locativ, popular în perioada respectivă. În anii ’60, aceste clădiri au fost reconstruite și unificate în una pentru amplasarea în ea a Seminarului teologic. În 1874 a fost încheiat un contract de arendă cu Charl Sailladeni, cetăţean din Elveţia, care l-a reconstruit pentru hotelul "Suisse". Hotelul a reprezentat la acea vreme pentru Chișinău, ceea ce reprezintă acum hotelul „Ritz” pentru Londra şi „Hilton” pentru Bucureşti. Printre oaspeții hotelului putem regăsi nume faimoase, precum, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, Bogdan Petriceicu Hasdeu. Având succes comercial și schimbând mai mulți proprietari, hotelul a supraviețuit până în anii 1940. Din păcate, în timpul celui de-al doilea război mondial, clădirea a suferit atât de mult încât nu a mai fost supusă restaurării. Însă faimosul arhitect sovietic originar din Chișinău, Alexei Șciusev a considerat hotelul Suisse una dintre cele mai frumoase clădiri din oraș, iar la inițiativa sa s-a decis construirea unei clădiri noi pe acest loc, care să recreeze aspectul originalului pierdut. Din 1950 până în prezent, o parte a primului etaj găzduiește biblioteca municipală acum numită după Bogdan Petriceicu Hașdeu.- ro
- ru
- en
Teatrul Național de Operă și Balet
Teatrul Național de Operă și Balet Maria Bieșu este o instituţie de prim rang a culturii naţionale şi oglinda conştiinţei [..]
Teatrul Național de Operă și Balet
Teatrul Național de Operă și Balet Maria Bieșu este o instituţie de prim rang a culturii naţionale şi oglinda conştiinţei ei. Clădirea monumentală a fost construită în 1980 după proiectul arhitecților din Moscova, în stilul tipic al modernismului sovietic din acele vremuri. Intrarea principală din partea bulevardului este evidențiată de scările largi. Pe ambele părți ale intrării pe pereții de marmură poți observa basoreliefuri care înfățișează figurile muzelor. Teatrul este înconjurat de stâlpi dreptunghiulari care formează terase deschise de vară. Pe piața din fața teatrului au fost instalate două fântâni artizanale, care sunt amplasate simetric față de intrarea în clădire. Teatrul are o capacitate de 1.200 de locuri, iar aici sunt organizate concerte și festivaluri populare în rândul localnicilor. În 2012, teatrul a fost redenumit în onoarea uneia dintre cele mai renumite cântărețe de operă din Moldova, Maria Bieșu. Laureată a competițiilor internaționale și câștigătoare a titlului „Cea mai bună Cio-Cio-san a lumii”, Maria Biesu a cântat pe cele mai faimoase scene de operă din lume, iar repertoriul său a inclus roluri de soprană în clasicele operei mondiale. Cu talentul ei, Maria Bieșu a glorificat Moldova și și-a imortalizat numele pentru totdeauna.- ro
- ru
- en
Strada Maria Cebotari
Probabil deja ai observat că multe străzi din Chișinău poartă nume de personalități. Aș vrea să îți fac cunoștință cu [..]
Strada Maria Cebotari
Probabil deja ai observat că multe străzi din Chișinău poartă nume de personalități. Aș vrea să îți fac cunoștință cu Maria Cebotari, o personalitate notorică, considerată predecesoarea Mariei Callas și una din cele mai mari soprane din toate timpurile. Străzi din Dresda, Viena, Salzburg și Burgas îi poartă numele. Născută în 1910 la Chișinău, Studiază la școala de fete, după care urmează Conservatorul "Unirea” din Chișinău. În 1926, este descoperită de contele Alexander Virubov, director al Teatrului Artistic din Moscova. Fiind în căutarea unei persoane care să poată cânta şi în limba Rusă, contele rămâne fascinat de vocea şi frumuseţea Mariei Cebotari. Împreună cu teatrul rus, Maria dă reprezentaţii şi la Bucureşti, după care pleacă la Paris, să joace pe marile scene de acolo. În 1929 a plecat la Berlin, unde a luat lecții de canto. A debutat în 1931 în rolul lui Mimi din opera Boema de Giacomo Puccini la opera din Dresda. Aici a rămas ca solistă pînă în 1943; între timp dând reprezentații și pe scena Operei de Stat din Berlin. În scurt timp a devenit cunoscută în toată Europa, jucând în piese de Mozart, Ceaikovski și Verdi. Ulterior a fost angajată ca solistă permanentă a Operei de Stat din Viena, unde a rămas pînă la moartea sa. La numai 24 de ani, Mariei Cebotari i se conferă cel mai înalt titlu onorific existent în Germania și Austria de atunci. - de Kammersängerin. A jucat în opt filme, filme turnate în Germania, alături de vedete ale cinematografului de atunci, inclusiv alături de soțul ei, Gustav Diessl. (disel)- ro
- ru
- en
Președinția Republicii Moldova
Acum ești în fața Președinției Republicii Moldova. Însă doar pentru o clipă, imaginează-ți în locul acesteia o biserică luterană, planul [..]
Președinția Republicii Moldova
Acum ești în fața Președinției Republicii Moldova. Însă doar pentru o clipă, imaginează-ți în locul acesteia o biserică luterană, planul căreia este de tip sală, doar parter și o clopotniță care urcă deasupra copacilor din jurul tău. Timp de 122 de ani, începând cu 1838, biserica construită pe acest loc a funcționat, până când autoritățile comuniste a decis să o demoleze în anii 60. În scurt timp, în 1987 aici a fost construită Președinția. Fețuită cu plăci de piatră albă și acoperită parțial cu sticlă tonată. Nivelul soclului și scările de acces sunt din marmură roșie și neagră. Deasupra portalului central este amplasată stema Republicii Moldova și textul cu denumirea instituției: „Președinția Republicii Moldova”, ambele executate din bronz. Acesta este una dintre ultimele clădiri guvernamentale din perioada sovietică, creat inițial pentru a găzdui Sovietul Suprem al RSS Moldovenești, care ulterior a fost pregătită amplasarea aparatului Președinției țării. Actual, interiorul clădirii arată ca un palat adevărat unde putem găsi sala ordinelor, sala de ședințe, unde apropo a fost semnată declaratia de independentă. altă încăpere, Biblioteca prezidențială a fost executată din lemn de stejar unde sunt păstrate câteva sute de cărți și cadourile protocolare, primite de-a lungul timpului de președinții țării. Cel mai valoros cadou protocolar al șefului statului este copia sabiei lui Ștefan cel Mare. În timpul protestelor din 7 aprilie 2009, clădirea Președinției Republicii Moldova a fost devastată de protestatari. Lucrările de reparație au început în 2009 însă au fost stopate. În 2018, edificiul restaurat a fost inaugurat. Seara, clădirea este iluminată în culorile drapelului moldovenesc, ieșind în evidență în peisajul Chișinăului noaptea.- ro
- ru
- en
Parlamentul Republicii Moldova
Ai ajuns în fața Parlamentul Republicii Moldova – o clădire enormă care atrage atenția fiecărui trecător. Parlamentul Moldovei este un [..]
Parlamentul Republicii Moldova
Ai ajuns în fața Parlamentul Republicii Moldova – o clădire enormă care atrage atenția fiecărui trecător. Parlamentul Moldovei este un organ reprezentativ ales pentru o perioadă de 4 ani. Acesta este format dintr-o singură cameră și este formată din 101 membri. Astăzi, edificiul găzduiește Parlamentul Republicii Moldova care a fost construit între anii 1976-1979, inițial fiind proiectat ca edificiu cu profil administrativ cu scopul de a găzdui Comitetul Central al Partidului Comunist. Un aspect curios despre istoria clădirii este că, după finisarea fundației, a fost luată decizia de a deplasa clădirea mai departe de stradă cu 34 de metri, această decizie dublând bugetul inițial de construcție. Un alt moment curios, în fața clădirii inițial se afla Monumentul lui Karl Marx și Friedrich Engels. Îți propun să descoperim aspectul clădirii împreună. Privește atent și vei observa că clădirea are forma unei "cărți deschise", cele două "aripi" ale ei fiind unite de partea centrală a clădirii în patru piloni care au aceeași înălțime ca și clădirea. Deasupra intrării centrale este amplasat textul cu denumirea instituției: "Parlamentului Republicii Moldova", cu litere turnate în metal. În interior, cabinetele de lucru sunt repartizate doar în partea clădirii ce dă spre Bulevardul Ștefan cel Mare, iar sala de ședințe a Parlamentului este situată în partea opusă bulevardului. Clădirea Parlamentului Republicii Moldova este considerată a fi un monument de importanță națională. Ca urmare a protestelor din 7 aprilie 2009, interiorul clădirii a fost grav avariat. Reparația a fost finalizată după 5 ani. Astăzi în incinta Parlamentului, paralel cu ședințele în plen, sunt organizate vizite ale cetățenilor în cadrul Ușilor deschise, vizite de informare și ghidare și vizite cu asistare în timpul ședințelor plenare. Dacă dorești să descoperi Parlamentul, nu ezita să vizitezi site-ul instituției și să te programezi.- ro
- ru
- en
Gradina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt
Bine ai ajuns în Gradina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt, inima capitalei! Mulți locuitori mai numesc acest loc și [..]
Gradina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt
Bine ai ajuns în Gradina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt, inima capitalei! Mulți locuitori mai numesc acest loc și Parcul Central. Fiind cel mai vechi parc orăşenesc care s-a păstrat, acesta a fost construit în 1818. Iniţial, pentru a nu admite pătrunderea a diferitor animale în grădina publică, parcul a fost îngrădit cu nuiele, iar apoi, la sfîrşitul anului 1860, a fost înconjurat cu un gard din fier turnat după proiectul lui Alexandru Bernardazzi în orașul Odessa din Ucraina. Pentru crearea unei atmosfere de relaxare și pace, conform unor documente țariste, în anii 20 ai sec. 19 pe acest teritoriu au fost plantați 4 mii de puieți forestieri, renovate pavilioane, instalate bănci și fântîni arteziene și pături de flori. În 1949, parcul a fost numit Alexandru Pușkin, în onoarea marelui poet rus care a locuit 3 ani în exil la Chișinău. Numele poetului, nu întâmplător este asociat de acest parc: se spune că lui Puşkin îi plăcea să se odihnească aici, probabil, în aşteptarea Muzelor. Parcul are 7 intrări. În diferite timpuri, aici au fost mai multe piscine cu havuzuri, monumente şi sculpturi, cafeneaua pentru copii "Guguţă", inclusiv și Tabla de onoare a oraşului. Potrivit datelor luate din " Enciclopedia Chişinăului", în 1984 în Parcul Puşkin, creşteau aproximativ 50 de specii de arbori, arbuşti, liane, inclusiv speciile rare. În prezent, au supravieţuit doar cîţiva copaci bătrîni, în vîrstă de aproximativ 200 ani.- ro
- ru
- en
Aleea Clasicilor
Plimbându-te în parcul central, vei observa că acesta este împărțit în două segmente de o alee care se întinde de [..]
Aleea Clasicilor
Plimbându-te în parcul central, vei observa că acesta este împărțit în două segmente de o alee care se întinde de la intrarea centrală, din partea Bulevardului Ștefan cel Mare prin întregul parc până la intrarea de pe strada 31 august 1989. În 1958, în parc a fost inaugurată Aleea clasicilor literaturii moldoveneşti. La început, aleea a fost formată din 12 busturi, constituind reprezentanţi de vază ai culturii moldoveneşti, al căror operă nu a fost salutată în perioada sovietică, precum şi sculpturile scriitorilor şi poeţilor români. Astăzi, aleea clasicilor este casa a 28 de monumente. Unul dintre primii de pe alee este bustul lui Dmitrii Cantemir. Istoriograf, scriitor, prieten și asociat al lui Petru cel Mare. Cantemir, fiind conducătorul Moldovei, a încercat să-și elibereze țara de jugul otoman, dar a eșuat, iar în următorii ani a trăit în Imperiul Rus, lăsând o amprentă vizibilă și în cultura rusă. Mai aproape de mijlocul aleii se află bustul lui Mihai Eminescu - unul dintre cei mai străluciți și mai iubiți poeți din literatura moldo-română. Astăzi, fiecare școlar din Moldova cunoaște pe de rost primele rânduri ale faimosului poem Luceafărul. Potrivit unei legende urbane, autorul bustului, Lazăr Dubinovschi, şi-ar fi sculptat chipul său pe partea din spate a bustului. La intrarea pe alee de pe str. 31 august, vei găsi bustul marelui poet național, Grigore Vieru. La sfârşitul anilor '80, poetul a făcut parte din Mişcarea de eliberare naţională, iar poeziile lui sunt cântate de cei mai buni artişti ai contemporaneităţii.- ro
- ru
- en
Statuia lui Ștefan cel Mare
Domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt. Monumentul lui este situat la una dintre intrările din parcul central și a fost [..]
Statuia lui Ștefan cel Mare
Domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt. Monumentul lui este situat la una dintre intrările din parcul central și a fost realizat în perioada 1925-28 de sculptorul Alexandru Plămădeală, iar istoria acestuia de la inaugurare până astăzi este interesantă și emoționantă. Monumentul a fost turnat la București cu o înălțime de aproximativ 5 metri, folosindu-se bronzul obtinut din topirea tunurilor turcești capturate după războiul ruso-turc din 1877-78. Astăzi se ridică pe un soclu de 6 metri. În anul 1923 sculptorului Alexandru Plamadeala i s-a propus sa elaboreze proiectul monumentului de pe un portret-miniatura datat cu anul 1475. Sculptorului i s-a propus sa aleaga singur terenul unde va fi instalat monumentul in Chisinau. Stefan cel Mare al lui Plamadeala a aparut in fata publicului in toata frumusetea sa în aprilie 1928 în locul care se află și în ziua de azi, însă monumental nu a fost mereu în locul ales original. Imediat după ocuparea Basarabiei de către sovietici, monumental a fost transferat în România pentru a fi salvat. În august 1942, statuia a fost readusa la Chisinau. Urmare insa a evolutiei razboiului, in anul 1944 monumentul a fost trimis din nou in România. Iar peste un an în urma unor demersuri monumentul a fost readus la Chisinau. Pe parcursul următoarelor 3 decenii, monumentul a adunat nori grei în jurul său – a devenit dușmanul numărul 1 pentru sovietici, a fost vandalizat, postamentul distrus și mutat în adâncul parcului. La sfârșitul anului 1989 monumentul lui Ștefan cel Mare a fost reîntors pe locul sau istoric fiindu-i restabilite și inscriptiile inițiale pe care astăzi le poți descoperi pe postament. Astăzi, imaginea feței domnitorului de pe monument este considerată o referință și este plasată pe fiecare bancnotă a monedei naționale.- ro
- ru
- en
Strada 31 August 1989
În centrul orașului, pe o stradă sau alta, într-un moment la sigur te vei intersecta cu strada 31 August 1989. [..]
Strada 31 August 1989
În centrul orașului, pe o stradă sau alta, într-un moment la sigur te vei intersecta cu strada 31 August 1989. Strada a fost construită în 1818 și a devenit una dintre primele străzi ale „Orașului Nou”. Inițial, strada a fost numită Kievskaya, pe care, în clădirile rezidențiale, s-a așezat nobilimea orașului. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea au apărut clădiri noi: Seminarul teologic, primul gimnaziu pentru băieți, liceul pentru fete, Biserica Sf. Panteleimon. În perioada interbelică, numele stăzii a fost schimbat și aici au apărut noi instituții de învățământ și administrative. În 1944, odată cu apariția puterii sovietice, strada a fost readusă la numele său original și aici au apărut Biblioteca Republicană,Teatrul Licurici și Casa Presei. Probabil te-ai întrebat de ce strada se numește așa și oare ce evenimente au fost la baza redenumirii ei în cinstea ultimei zi de vară din anul 89? La 27 august 1989, sute de mii de locuitori ai țării s-au adunat în piața centrală a Chișinăului, cerând autorităților legiferarea principalelor două revendicări naționale – statutul de limbă de stat (oficială) pentru limba moldovenească (română) și trecerea scrisului de la cel rus la cel latin. Deja la 31 August 1989, Sovietul Suprem a adoptat Legislația lingvistică, oficializând Limba Română drept singura „limbă de stat”, în baza Alfabetului Latin, aceasta fiind prima și cea mai importantă cucerire istorică a Mișcării de Renaștere Națională din Basarabia postbelică! Ziua de 31 august este marcată în Republica Moldova ca zi a Limbii Române.- ro
- ru
- en
Bine ai venit la Chișinău!
Oraşul meu din albe flori de piatră – așa a fost descris Chișinăul în unul din poemele lui Gheorghe Vodă. [..]
Bine ai venit la Chișinău!
Oraşul meu din albe flori de piatră – așa a fost descris Chișinăul în unul din poemele lui Gheorghe Vodă. Astăzi este numit și Mica Romă, deoarece este situat de asemenea pe 7 coline. Orașul datează de acum 6 secole și, pentru prima dată, a fost menționat în documentele istorice în 1436. Fiind situat convenabil în centrul regiunii, la intersecția rutelor comerciale, orașul a crescut rapid și a devenit în scurt timp un important centru economic. În 1818 Chișinăul a primit statutul de oraș și a devenit capitala provinciei Basarabia, parte a Imperiului Rus. În timpul secolului al XIX-lea, orașul s-a dezvoltat rapid. Secolul al XX-lea s-a dovedit a fi dificil pentru întreaga țară. Schimbarea regimurilor politice a presupus o schimbare a numelor străzilor, monumentelor și a compoziției etnice. După sfârșitul celui de-al doilea război mondial, orașul era în ruină și a urmat o reconstrucție pe scară largă. Cartierele orașului vechi au fost demolate pentru construirea drumurilor largi și clădirilor înalte. Orașul s-a extins și a absorbit satele din jur, care au devenit zone noi ale orașului. Astăzi putem observa la Chișinău un fel de mozaic al timpurilor, ca o călătorie în timp: în centrul orașului, există insule ale vechiului Chișinău și străzi confortabile dreptunghiulare din epoca țaristă, clădiri românești și monumentalele clădiri sovietice. Orizontul Chișinăului este un amestec de arhitectură urbană și alături de căldura și ospitalitatea localnicilor, acesta transmite adevărata esență a Chișinăului ca oraș modern. Un loc perfect pentru un călător, rătăcitor, romantic și istoric la inimă, iar o excursie la Chișinău îți va lăsa cu siguranță multe amintiri.- ro
- ru
- en
Primăria Chișinău
Plimbându-te pe bulevardul Stefan Cel Mare și Sfânt, multe clădiri îți vor fura privirea și atenția. Primăria Municipiului Chișinău este [..]
Primăria Chișinău
Plimbându-te pe bulevardul Stefan Cel Mare și Sfânt, multe clădiri îți vor fura privirea și atenția. Primăria Municipiului Chișinău este una din ele. Ridicată în două niveluri, cu planul în formă de careu, ocupă colţul cartierului, mărginit lateral de strada Vlaicu Pârcălab. Faţadele de culoare galbenă sunt încununate cu frontoane triunghiulare, în care se află intrări în unităţile comerciale de la parter. Intrarea principală reprezinta un rezalit amplasat la colţul clădirii, încununat cu un ceas enorm. Arhitectura clădirii este în spirit eclectic în baza arhitecturii renaşterii italiene. Decoraţia plastică, bazată pe o combinaţie de forme medievale gotice şi renascentiste specifice Toscanei, o poți observa reprezentată prin ferestre circulare și bosaje masive la colţurile rezalitelor. La sfârşitul secolului al XIX-lea primarul oraşului, Carol Schmidt a înaintat iniţiativa construcţiei unui sediu nou pentru Duma orăşenească, pe locul ocupat de depoul de pompieri. Proiectarea a fost încredinţată arhitectului oraşului de atunci Mitrofan Elladi. În ajutorul său a fost invitat Alexandru Bernardazzi, placa comemorativă a căruia o poți observa pe zidul fațadei principale. Construcţia sediului Dumei a fost terminată în 1902. În timpul celui de al doilea război mondial, clădirea a fost deteriorată puternic, fiind reconstruită în anii postbelici după fotografiile edificiului, responsabil fiind arhitectul oraşului din acest timp Robert Kurtz. Astăzi clădirea găzduiește și un șir de unități comerciale situate pe latura bulevardului, inclusiv și Centrul de Informare Turistic din 2017, aici voluntarii îți vor oferi ajutorul necesar pentru o experiență extraordinară în Chișinău dar și în afara capitalei.- ro
- ru
- en
Biserica Sf. Pantelemon
La intersecția străzilor 31 august 1989 și Vlaicu Pârcălab, vei găsi fosta capelă a comunităţii greceşti care fusese apreciată în [..]
Biserica Sf. Pantelemon
La intersecția străzilor 31 august 1989 și Vlaicu Pârcălab, vei găsi fosta capelă a comunităţii greceşti care fusese apreciată în presa vremii drept una din cele mai valoroase creaţii artistice de acest gen în perioada Imperiul Rus. Aceasta evocă aspectul arhitectural exterior al unei biserici caracteristice pentru Grecia, patria istorică a comanditarilor chișinăuieni. Așadar, în 1891, biserica Sf. Panteleimon a fost construită pe cheltuiala fraților greci Ivan și Victor Sinadino, proiectată de Alexandru Bernardazzi. Haideți să admirăm această capodoperă împreună. Planul ei este în formă de cruce cu ramurile egale, realizat în stil neobizantin, decorat cu coloane decorative, vestibule colorate, vitralii. Suportul de piatră al gardului metalic este încoronat cu basoreliefuri în formă de capete de leu. Personalul bisericii, așa-numitul cler, a fost ales din etnici greci de către reprezentanții comunității grecești. Slujba divină se desfășura în limba greacă. Astăzi putem găsi Cripta familiei Sinadino în subsolul bisericii. Preoții greci au slujit în biserică până în 1940. Odată cu apariția puterii sovietice, mulți greci au emigrat. Iar în anii 1960, templul a fost închis. În clădire a fost deschisă o sală de degustare de vinuri. Mai târziu, aici a fost amenajat un depozit pentru rechizitele studioului Moldova Film. Abia în septembrie 1991, slujbele au fost reluate în biserică. Iar astăzi acestea se desfășoară în limba Română. Biserica Sf. Panteleimon este un monument arhitectural de importanță națională și reprezintă o insulă greacă situată în inima Chișinăului.- ro
- ru
- en
Sala cu Orgă
La un pas de clădirea primăriei, admirăm Sala cu Orgă care a fost construită la începutul secolului al XX-lea. O [..]
Sala cu Orgă
La un pas de clădirea primăriei, admirăm Sala cu Orgă care a fost construită la începutul secolului al XX-lea. O metamorfoză extraordinară de culori și personalități. Astăzi o recunoști după culoarea sa albă și verdele de pe coloane. La începutul secolului 20, Duma orăşenească a luat decizia de a construi sediul nou al Băncii municipale. Edificiul a fost realizat în stil eclectic cu forme neoclasice şi baroce construcția căruia a început în 1903 şi s-a finisat în 8 ani. Cu faţadele simetrice, intrarea principală este reprezentată printr-un portic cu coloanele îngemănate, ridicate pe postamente, cu dominarea a unei cupole sferice şi cu sculptura lui Hermes, zeul comerţului. Intrarea este străjuită de sculpturile a doi lei, compoziţie ce se repetă şi la faţada posterioară, la intrarea în subsol. Decoraţia plastică a clădirii este deosebit de bogată în statui şi reliefuri sculptate, în care domină simbolurile legate de comerţ şi finanţe. În 1973, după ce a fost construit un sediu nou pentru Banca municipală, aici s-a decis amplasarea unei săli de concerte de muzică clasică, un rol important în selecție a jucat acustica foarte bună a sălii. Între anii 1975–78 clădirea a fost reconstruită pentru sala cu orgă, fiind păstrate toate elementele iar sala de operaţii bancare fiind amenajată pentru 555 locuri. Despre trecutul bancar al sălii de concerte ne amintește doar sculpturile leilor care păzesc intrarea principală. După o plimbare în jurul clădirii, câte capuri de lei poti gasi? Acum, urcă scările și mergi să explorezi interiorul Sălii. Sunt sigură că îți va place- ro
- ru
- en