Un basm de prin partea locului povestește despre Valea Morilor Uitate. De atunci s-a scurs multă apă și s-a băut mult vin, iar în memoria noastă a fost să rămână doar denumirea locului, pe când orașul  Chișinău se bucură în prezent de un parc frumos și verde, în jurul unui lac adânc, cu taine ascunse de ochii celor curioși…

Se zice că demult, demult, din valea ceea izvorau 12 ape, iar pe ele localnicii au ridicat 12 mori  de apă – în 11 se măcina făină – de porumb, mălai și grâu, iar în cea de-a 12 locuia un morar, pe care nimeni niciodată nu l-a văzut, iar moara lui lucra, învârtind roata scârțâindă, doar noaptea. Se șoșoteau vecinii între ei că morarul macină nu făină, ci destinele oamenilor…

Și uite că se povestește despre o familie săracă de țărani, care locuia prin preajmă, și  în fiecare zi treceau pe lângă mori, când plecau istoviți spre casă.  Cică  într-o zi, tatăl, mama și fiul lor se întorceau de la câmp. În timp ce mergeau  pe o potecă din pădure, au dat peste o broască  râioasă, care le-a sărit drept  în față. Tatăl a vrut s-o strivească, dar fiul, fiindu-i milă de biata creatură, l-a rugat pe tata să nu facă acest lucru, că e tot un suflet viu, care n-a pricinuit nimănui nici un rău. A luat băiatul creatura hidoasă în mâini, și a dus-o cât mai departe în pădure, ca să n-o strivească nimeni… A trecut ceva timp și, într-o seară, băiatul se întorcea singur pe cărare spre casă. Când colo, iar apare broasca în fața lui, țop-țop, făcându-i semn s-o urmeze. Uimit, aproape vrăjit, a urmat băiatul după broască până a intrat în cea de-a 12 moară de apă. Spre surprinderea lui, l-a întâlnit în ușă un omuleț pitic, alb de bătrân ce era, cu o barbă lungă-lungă. I-a spus băiatului cuvinte de mulțumire că i-a salvat broscuța de primejdie și a scos din vatră un pumn de jăratec și i-a pus băiatului prin buzunare și l-a trimis acasă. Mergând prin pădure și dezmeticindu-se câte puțin, băiatul tot mai arunca pe drum din jăratec, care îi ardea buzunarele. Intrând în casă și povestindu-le părinților despre întâmplarea sa ciudată, a scos din buzunare …  monede de aur și argint… Mare le-a fost mirarea părinților, dar, multămind în gând omulețului pitic, și-au ridicat cu timpul și o casă gospodărească, și o vacă și-au cumpărat…

Oamenii din sat său au fost surprinși de această întorsătură a evenimentelor. I-au tot întrebat, dar nu au primit niciun răspuns. Cu toate acestea, într-o zi, băiatul a dezvăluit secretul prietenilor săi, care le-au spus, la rândul său, și  părinților. Sătenii s-au repezit spre moara misterioasă. Toată lumea voia să se îmbogățească fără prea mult efort. Dar ce au văzut? Peste  noapte toate cele 12 izvoare au înecat  valea cu tot cu mori. Iar din cea de-a 12 moară a rămas doar o piatră de moară, pe care stătea o broască râioasă…..

Notă istorică

În anii 1951-1952, atunci când lacul  „Valea Morilor”a fost săpat și adâncit de tinerii comsomoliști, au fost descoperite mai multe monede vechi de aur și  argint. Probabil, sunt cele din cenușă , risipite din buzunarele băiatului cu inimă mare…