Obeliscul Șipka

Complexul memorial a fost ridicat în cinstea detaşamentelor de voluntari bulgari, formate în Chișinău în ajunul războiului ruso-turc din anii 1877-1878.
Complexul constă din obelisc, paraclis și scuar. Paraclisul a fost construit în anul 1882 pe locul unde la 12 (25) aprilie 1877 a avut loc parada trupelor ruse şi voluntarilor bulgari (renumita “Skakovoie Pole” (teren de curse pentru cai).
Obeliscul a fost deschis în anul 1966. Invitat de onoare la deschiderea monumentului a fost primul cosmonaut al lumii Iuri Gagarin.

Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe (1819)

Din izvoarele istorice aflăm că construcţia Bisericii „Sfântul Gheorghe” a început în anul 1814, în centrul istoric al oraşului Chişinău, cu binecuvântarea Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni.
Lucrările au demarat sub îndrumarea preotului Gheorghe, ajutat de conaţionalii săi bulgari. Unul din arhitecţii locaşului a fost arhimandritul Ioanikie, invitat din Sankt-Petersburg. Povara principală cădea ре umerii protoiereului Costin Stavaraki.
Anume el a fost numit stareţ al bisericii, unde a slujit până în anul 1830. Construcţia a fost terminată către anul 1818 şi la 3 noiembrie a fost sfinţită de către Episcopul de Bender  Akerman Dumitru, vicar al Chişinăului. Anul oficial de finisare a lucrărilor este 1819, când a fost instalat Iconostasul.
În perioada interbelică serviciile divine se oficiau în limbile română şi rusă.
În vara anului 1940, în urma cutremurului devastator, biserica a avut de suferit esenţial. Au fost necesare eforturi pentru a restabili sfântul locaş.
În anul 1959 biserica a fost închisă. În anul 1978 edificiul a fost declarat monument de arhitectură ocrotit de Stat, iar apoi a fost efectuată restaurarea.
Odată cu renaşterea naţională biserica a fost întoarsă credincioşilor.

Monumentul lui Hristo Botev

Hristo Botev Petkov (1848 – 1876) a fost un poet, publicist și revoluționar bulgar de excepție, eroul național al Bulgariei.

S-a născut la 6 ianuarie 1848 (25 decembrie 1847 ) în satul Kalofera, care la acea vreme, ca și restul Bulgariei, făcea parte din Imperiul Otoman, într-o familie săracă a unui învățător, traducător și educator, Botev Petkov (Botyo Petkov), în ziua de Crăciun și a primit numele Hristo. În secolul al XIX-lea, numele de familie bulgărești se formau din numele tatălui și, conform normelor lingvistice ale vremii, numele de familie Hristo suna ca „Botev” și se scria – „Botjov” (varianta – „Botjov”), scriitorul își semna lucrările – „Botjov”, conform normelor moderne, numele de familie se scrie și se pronunță – „Botev”.

În cei 29 de ani de viață n-a reușit să lase în urmă o moștenire literară mbogată (s-au păstrat vreo 20 de poeme în versuri), dar s-a remarcat prin faptul că a dat un exemplu de întruchipare concentrată a ideii revoluționare în formă artistică. Poeziile sale, precum și viața sa, se caracterizează prin fuziunea armonioasă a talentului pentru munca revoluționară cu talentul pentru creație artistică. Din acest motiv, numărul mic de poeme ale lui Botev, care au supraviețuit, au avut o  influență importantă asupra dezvoltării literaturii bulgare. Poeziile sale s-au bucurat de o mare popularitate în rândul țărănimii: ele exprimau sentimentele revoluționare ale acesteia.

În timpul scurtei sale vieți, a luptat pentru eliberarea Bulgariei de sub jugul turcesc. A vizitat Chișinăul de mai multe ori, după cum o dovedește și o placă comemorativă la intersecția străzilor Pușkin și Mitropolit Varlaam, pe clădirea fostului Hotel „Victoria”.

Monumentul marelui poet a fost ridicat la Chișinău în anul 1977, cu ocazia celei de-a 100-a aniversări a eliberării Bulgariei de sub jugul turcesc. Arhitectul este G. Solominov.  Reabilitarea monumentului a fost realizată în 2023  și, la 31 octombrie al aceluiași an, a fost redeschis. Cuvintele poetului „Тоз, който падне в бои за свобода, той не умира”/ „Cel care a căzut în luptă pentru libertate, nu moare”  – sunt gravate pe monument…

Strada Bulgară

Una dintre cele mai vechi străzi ale orașului „de sus”, strada Bulgară, încă păstrează liniștea patriarhală și confortul provincial al vechiului Chișinău. Clădirile istorice s-au păstrat parțial doar în partea superioară a străzii.
Strada Bulgară a fost numită în 1834 în onoarea bulgarilor care au fugit de sub jugul otoman de peste Dunăre în Basarabia și s-au stabilit la Chișinău. Bulgarii s-au așezat compact în Chișinău, iar încă din anii 1790 a fost necesar să se lege casele bulgarilor din oraș cu strada care pornește din strada A. Mateevici (fosta stradă Sadovaya). În secolele trecute, această parte a orașului se numea partea Galbinskaya (Galbenă). În stânga și în dreapta mai există încă case rezidențiale de la începutul secolului al XX-lea.
Nu departe se află vechea biserică Sfântul Gheorghe. Aceasta a fost construită în 1830 din fondurile comunității bulgare. Construcția bisericii combină diferite soluții arhitecturale, caracteristice, pe de o parte, pentru clasicism, iar pe de altă parte – pentru arhitectura populară moldovenească. Biserica a fost numită în cinstea neînfricatului preot bulgar Gheorghe. Încă din 1814, el a început să adune materiale și fonduri pentru construcția acestei biserici. Pentru fondurile lipsă a îndrăznit, însoțit de un membru al comunității, să meargă la credincioșii-bulgari din Turcia. Întorcându-se deja acasă cu o sumă mare de bani, pelerinii au dat peste musulmani. Părintele Georgi a fost supus unor torturi teribile. Însoțitorul său a reușit să aducă donațiile colectate la Kishinev. El a povestit tuturor despre martiriul părintelui.

Această stradă și-a schimbat denumirea o singură dată – din 1924 până în 1924 apurtat numele generalului român Drăgălin.

Biblioteca „Hristo Botev”

Biblioteca „Hristo Botev” (filiala BM „B.P. Hasdeu” Chișinău)

 La cei 30 de ani a activităţii sale filiala „Hristo Botev” a BM „B.P.Hasdeu” a devenit – un focar al culturii bulgăreşti din oraşul Chişinău. Această afirmaţie se dovedeşte prin activitatea fabuloasă a instituţiei date. Ea oferă posibilitatea cititorilor simpli şi cercetătorilor de a avea acces la cărţi rare în limba bulgară, care se găsesc numai în fondurile acestei biblioteci din ţara noastră. În ultimul timp sala de lectură a bibliotecii a devenit un „Colezeu”, care reuneşte savanţii bulgarişti ce prezintă rezultatele investigaţiilor sale, referitor la istoria şi cultura bulgarilor basarabeni.