Piața Centrală

– Hai la piaţă, hai la piață! Așa strigau negustorii, invitând oamenii sa facă cumparaturi în  pietile din Chișinău.

Cea mai mare piață din oraș este Piața Centrală, iar istoria ei începe tocmai la mijlocul sec.19.

Prin anii 60 ai sec.trecut Chișinăul devine centrul comercial al guberniei; aici se face comerț intens la iarmaroace, bazare, dughene.

Iarmarocul sf. Dumitru  era cel mai vechi, fiind înfiinţat în 1829. Şi avea loc anual, în octombrie, la Piaţa Ciuflea.

În afară de iarmaroc, sporea comerţul la pieţele cotidiene. La Piaţa Veche, precum şi la Piaţa lui Ilie, se comercializau doar produse alimentare. La Piaţa Nouă (deschisă în 1825), socotită străbunica Pieţei Centrale de astăzi, se vindeau produse alimentare.

În 1861 pe teritoriul Basarabiei sînt înregistraţi la 4 mii de negustori, dintre care mai mult de 1000 negustori îşi desfăşurau afacerile la Chişinău.

Tîrgoveţii chişinăuieni în special făceau tranzacţii cu moşierii şi ţăranii bogaţi, precum şi cu negustorii din alte părţi.

Acum la fel în Piața Centrală poți cumpăra orice – de la haine și produse alimentare, la obiecte de uz casnic și pentru reparație.

Cimitirul Evreiesc

Unul din vechile cimitire evreiești, care s-au mai păstrat pe teritoriul actual al orașului,  este cel situat în sectorul Buiucani, în apropierea staţiei de pompieri de pe strada Milano. Se estimează că aici sunt înhumați între 40.000 – 50.000 de evrei. Teritoriul actual e de 12 hectare, inițial fiind în jurul la 15-16 hectare. Orașul treptat „înghite” teritoriul său.

Potrivit unor date statistice, răposații au început să fie înmormântați  aici de la începutul sec. XIX.  Tot aici, din monumentele mai recente,  se află monumentul consacrat victimelor căzuţi în Pogromul din Chişinău din 1903, iar nu departe de el găsim mormântul lui rabbe – rabinului Leib Yehuda Ţirilson, principalul rabin al Basarabiei pe parcursul a mai multor zeci de ani. Se consideră că rabbe a decedat în timpul unui bombardament, sub  acoperișul casei sale, în august 1944.

Tot aici sunt situate ruinele unei sinagogi, unică de felul său în Moldova. S-a mai păstrat și mormântul unui aviator –  monumentul este decorat cu o elice, care se rotește şi până în prezent de la vânt…

În timpul celui de-al  II-lea Război Mondial, partea de est a cimitirului a fost puternic deteriorată. În 1958 teritoriul a fost împărțit în două părți, una dintre care a fost ulterior transformată de autorităţi într-o piaţă agricolă. Spre 1960, partea de est a cimitirului a fost distrusă total, pietre de morminte au fost zdrobite și apoi folosite la construcția gardului pentru partea rămasă din cimitirul evreiesc și pentru alte cimitire din Chișinău, precum și pentru pavarea aleilor din parc. Pe teritoriul, cândva ocupat de cimitir, a fost amenajat parcul „Alunelul”, terenuri de tenis şi blocuri locative.

Partea de vest a cimitirului evreiesc s-a păstrat şi până în prezent, însă majoritatea mormintelor sunt în stare gravă, pietrele funerare sunt deteriorate, plăcile – stricate şi şterse, iar gardurile – ruginite. Vandalii, efectele naturale și timpul nemilos distrug și cele mai rezistente pietre și amintiri…