Muzeul Național de Artă al Moldovei

Este un muzeu amplasat în centrul Chișinăului, fiind singura instituție de acest profil din Republica Moldova. A fost fondat în anul 1939 de către sculptorul Alexandru Plămădeală și Auguste Baillayre -pictor francez, profesor la „Școala de Belle Arte” din Chișinău, devenit și primul director al Muzeului Național de Artă al Moldovei.
Patrimoniul muzeului numără peste 39.000 de opere, care reflectă dezvoltarea artelor plastice din sec. XV-XXI. În muzeu permanent funcționează expoziții de artă europeană, rusă și orientală. Recent muzeul se află în clădirea fostului gimnaziu pentru fete, fondat de principesa Natalia Dadiani la începutul sec. XX.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei

Format la 21 decembrie 1983. Denumirea i-a fost modificată de câteva ori, ca, în sfârșit, să poarte numele actual.
Actualmente Muzeul Național de Istorie a Moldovei este subordonat Ministerului Culturii al Republicii Moldova, activitatea sa științifică fiind coordonată de către Academia de Ştiințe. Sediul se află în clădirea fostului gimnaziu de băieți din Chișinău.
Patrimoniul muzeului, constituit inițial din fondurile Muzeului Gloriei Militare și colecțiile de istorie ale Muzeului de Stat de Istorie și Studiere a Ţinutului Natal, s-a îmbogățit an de an cu piese tot mai semnificative și de o reală valoare științifică prin cercetare, donații și achiziții.
La creșterea și diversificarea patrimoniului au contribuit deopotrivă, în anii 1989-1995 și 2006-2007, și transferurile masive de patrimoniu dintr-un șir de muzee desființate – Muzeul Republican al Prieteniei Popoarelor, Muzeul de Istorie a PCM, Muzeul Republican al Istoriei Comsomolului, Muzeul Republican “G. I. Kotovski și S. Gh. Lazo”, Muzeul Republican de Istorie a Religiei, Muzeul Memorial al Voluntarilor Bulgari și Muzeul de Arheologie al AŞM.
În anul 1991 este deschisă pentru public prima expoziție permanentă de istorie “Pagini de istorie multimilenară”, cuprinzând perioada istorică din cele mai vechi timpuri până în anul 1940.
În august 1990, la parterul muzeului, este inaugurată diorama operației Iași-Chișinău, iar în 1994, la demisol, este deschisă expoziția din metale nobile – “Tezaur”.
Astăzi Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține 348 619 piese din patrimoniul cultural al țării.

Casa memorială “Alexei Șciusev”

S-a organizat chiar în casa părintească, în care s-a născut și a locuit timp de 24 de ani marele arhitect sovietic (1873-1949). Edificiul a fost ridicat în anii 1851-1853. Acum această casă este un monument de arhitectură și istorie de însemnătate națională, introdusă în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău.
Iniţial, în anul 1947 a fost organizat un muzeu de arhitectură sovietică chiar de însuși Alexei Sciusev. Baza lui au constituit desene, machete, documente si scrisori din arhiva personală a arhitectului. Muzeul n-a supraviețuit timpului, și la începutul anilor 50 este desființat.
În 1973 i se dă o nouă viață muzeului – la 100 de ani de la celebrarea nașterii marelui architect aici este deschisă o expozitie permanentă, dedicată vieții și activitații lui Alexei Șciusev, care functionează și până în prezent.
Tot în acest muzeu se află și o mini-expoziție dedicată încă unei personalități remarcabile și ilustre – lui Alexandru Bernardazzi, primul architect oficial al orașului Chișinău (1831-1907)

Muzeul orașului Chișinău (Turnul de Apă)

Cunoscut mai mult ca Turnul de Apă, a fost redeschis în toamna anului 2011, după o pauză de aproape 10 ani… Chiar dacă de-a lungul anilor a fost parţial deteriorat, clădirea a fost reconstruită după imaginile de epocă în anii 1980-1983, cu excepţia foişorului de foc din partea superioară, construit iniţial din lemn, formele căruia au fost repetate în piatră.
Construcția Turnului începe în 1860, și este finisată doar peste 28 de ani – în 1888 (functional, încă mai târziu – din 1892), odată cu venirea în funcția de primar al Chișinăului a lui Carol Schmidt . Acesta, împreună cu arhitectul Alexandru Bernardazzi, a construit două turnuri de apă, dintre care numai unul a rezistat până în zilele noastre.
Turnul de Apă se poate “lăuda” că este cu un an mai ”tânăr” decât Turnul Eiffel din Paris. Înăltimea sa este de 27 m.
Turnul are 4 săli de expoziție permanentă. Cel mai vechi exponat este un vas de lut din secolul IV d.Hr.

Muzeul Natural de Istorie al Universitații de Stat din Moldova

A fost format în 1952 la inițiativa studenților și profesorilor de la facultatea de biologie. Toate exponatele sale au fost colectate din expediții organizate de facultate, inclusi și de absolvenții ei, care au devenit biologi cu renume.
Specialiștii din domeniu au adus și au împăiat pentru muzeu animale, pești și păsări din toate colțurile pământului. Colecția cuprinde și un număr impresionant de reptile, păsări și mamifere din Republica Moldova.
Cel mai rar exponat în colecție, unic în lume, este un pui de cașalot, nou-născut, de doar 2 zile. Tot aici sunt prezentate vertebrele scheletului unei balene albastre de 28 de metri lungime și maxilarul unui cașalot adult.
În prezent, colecția muzeului cuprinde mai mult de 10 000 de exponate, multe dintre ele fiind prezente într-un singur exemplar din lume. Peste 40 de ani în acest muzeu activează o persoană de exceptie – ca specialist, ghid și director – domnul Poznakomkin Stanislav.

Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală

Istoria lui începe în anul 1889, cînd Zemstva Basarabiei a organizat prima Expoziţie Agricolă şi Industrială, care a şi stat la baza fondării instituţiei muzeale. Cel mai vechi muzeu din Republica Moldova, în decursul anilor deseori i-a fost modificat numele. În prezent deţine un patrimoniu enorm de circa 135 mii de piese.
Expoziţia permanentă activează cu genericul „Natura. Omul. Cultura”, cu o suprafaţă de peste 2000 m2.
Muzeul dispune și de o Sală de Expoziţii temporare, în care se etalează diverse șezători, master-class si expoziţii, atât din patrimoniul propriu, cât şi din patrimonial altor muzee din țară și de peste hotare. Au devenit tradiţionale expoziţiile de artizanat ale meşterilor populari, care se organizează an de an.
În cadrul muzeului se desfășoară periodic manifestări folclorice, concursuri și festivaluri naționale și internaționale, punând în valoare creații populare culese din toate zonele republicii.
Sediul Muzeului a fost proiectat de arhitectul V.N. Ţiganco. Construcţia Muzeului a fost terminată în anul 1905, iar inaugurarea a avut loc în iunie 1906.

Muzeul Satului

Amplasat la intrarea în municipiul Chișinău, lângă Porțile Orașului, Muzeul Satului poate fi considerat o insulă a revelaţiei şi liniştii. Este locul perfect pentru meditații, loc în care rămâi surprins de fantasticul peisaj cu o atmosferă de poveste.
A fost creat în anul 1991, în calitate de filială a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, iar în mai 1995, este inaugurat ca „Muzeul Satului” oglindind satul basarabean din sec. XVIII-XIX. Muzeul găzduieşte monumente de arhitectură populară.
Primul monument amplasat la muzeu, în 1995, a fost moara de vânt din satul Opaci, raionul Căușeni, care a fost distrusă într-un incendiu din anul 2001 și, deocamdată, nu a fost restabilită. La ora actuală, complexul muzeal se mândreşte cu cel mai vechi monument ecleziastic din Republica Moldova, biserica de lemn adusă din satul Hirișeni, cu scopul de a fi restaurată şi îngrijită. A fost construită în anul 1642 şi este una dintre cele mai înalte biserici de lemn din ţară, având o înălţime de 27 de metri.

Muzeul Cărții

Este cel mai tânăr muzeu, inaugurat în 2018, în cadrul Bibliotecii Naționale.
La baza patrimoniului muzeului sunt colecțiile speciale din secția “Carte Veche și Rară” a bibliotecii, care astăzi posedă peste 30 de mii de documente.
În muzeu au fost expuse cele mai curioase forme de carte care au existat de-a lungul istoriei.
Sala mică abundă în informaţii, exponate şi curiozităţi. Astfel veţi afla detalii despre legătura cărţilor, evoluţia sistemelor de scriere, despre cel mai vechi manuscris, istoria tiparului, primii artişti tipografi şi despre cărţile minuscule.
La Muzeul Cărţii veţi găsi un fragment din Coran, carte-medalion de 11-15 mm, Punguţa cu doi bani, ediţie suvenir de 60×40 mm şi multe altele.
Cel mai vechi exponat prezentat aici este manuscrisul “Evanghelia Ostrog”, realizat în anul 1056, iar cea mai veche carte tipărită datează cu anul 1551 și reprezintă comentariile la „Categoriile lui Aristotel”.

Casa-muzeu „Aleksandr Pușkin”

Este un muzeu, sediul căruia este și un monument de arhitectură de valoare națională, inclus în Registrul de monumente de istorie și cultură a municipiului Chișinău.

Edificiul respectiv este cel în care tânărul poet rus Aleksandr Pușkin (avea 21 ani) a locuit timp de câteva luni, după ce fusese exilat de administrația țaristă rusă în capitala Basarabiei. A sosit în Chișinău în septembrie 1820.

Casa, care aparținea atunci generalului Inzov, a obținut statut de muzeu la 10 februarie 1948. În muzeu sunt expuse materiale referitoare la viața poetului din Chișinău – tablouri, printuri, obiecte a artei decorative de la sfârșitul secolului XVIII-lea – începutul secolului XIX, sculpturi, precum și ediții ale operelor sale scrise în Basarabia.
Se consideră că în lume s-au păstrat până la momentul actual doar 2 case, în care a locuit Pușkin, una dintre ele fiind cea de la Chișinău.

Muzeul Național al Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”

Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” a fost creat în toamna anului 1965 sub egida Uniunii Scriitorilor din Moldova. Colecția muzeului constă din peste 100 mii de exponate, printre care cărți, obiecte de artă, documente.
A fost inițial denumit Muzeul Republican de Literatură din RSSM. După deschiderea actualei Case a Scriitorilor în Chișinău, în cadrul acesteia, muzeului i-au revenit mai multe săli de expoziție, un subsol pentru păstrarea fondurilor, birouri pentru personal și o bibliotecă. Pe atunci, muzeul număra 35 angajați, printre care cercetători în trei secții științifice.

În 1983 a primit numele lui Dimitrie Cantemir. În 1990 este desființat ca muzeu și în 1991 devine Centrul Național de Studii Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu”. În 1997 a fost redenumit în Muzeul Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”. Prin hotărâre de guvern este transformat în muzeu național începând cu 1 ianuarie 2013, trecând astfel din subordinea Uniunii Scriitorilor în cea a Ministerului Culturii, primind în același timp dreptul de a gestiona filiale sale. În 2015 a fost inaugurată Casa-Muzeu „Grigore Vieru” în satul Pererîta, iar în 2019 trece în subordinea muzeului și Casa-Muzeu „Alexandru Donici” din satul Donici.

Muzeul nu a fost înființat în baza unor colecții sau fonduri existente. Cele mai multe piese din fondul muzeului au fost acumulate între 1965 și 1991 în urma activităților de cercetare și colectare a manuscriselor, documentelor, cărților rare, periodicelor etc. de către echipa de muzeografi ai instituției. În anul 2019 muzeul număra 147 386 de piese, care includ pe lângă cărți și manuscrise un fond bogat de artă plastică, fotografii, casete audio, înregistrări video etc. Colecția de manuscrise este cea mai numeroasă, cu 28 000 de piese, fiind urmată de cea de cărți cu aproximativ 22 000 de volume din sec. XVI-XXI. Cea mai veche carte este o ediție a Beati Dionysii Areopagitae martyris inglyti de Sfântul Dionisie Areopagitul (1572). Pe baza exponatelor muzeului au fost amenajate casele-muzeu „Alexandru Donici”, „Constantin Stamati” și „Alexei Mateevici”. O bună parte a colecțiilor muzeului, însă, a fost nimicită deoarece nu era pe placul organelor comuniste, inclusiv o parte din patrimoniul adunat sub directorul fondator Gheorghe Cincilei.

Muzeul de Anatomie a Omului

Muzeul de anatomie a omului din cadrul Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” constituie mai mult decât o simplă prezentare a unor exponate.  Grație numărului și calității articolelor pe care le include, este, de fapt, o colecție unică, populară și la nivel internațional.

Actualmente, Muzeul de anatomie dispune de una dintre cele mai valoroase şi impunătoare colecții de articole anatomice, fiind printre puținele de acest gen din Europa, și se bucură de aprecierea experților internaționali. Muzeul exercită un rol important în transmiterea cunoștințelor despre om, despre particularitățile morfo – funcționale la diferite etape ale ontogenezei pre şi postnatale, influenta diferitor factori nocivi şi a modului de trai asupra activității organelor şi sistemelor de organe. Muzeul este vizitat, în mod frecvent, de elevii şi profesorii liceelor din orașe şi sate, de studenții colegiilor şi universităților din șară şi de numeroase delegații de peste hotare.

Colecția Muzeului de anatomie a omului include cca 2000 de piese cu o valoare științifico-didactică inestimabilă, reprezentând oase, schelete, preparate umede – articulații, mușchi, organe interne și sisteme de organe, embrioni în diverse perioade de dezvoltare, secțiuni anatomice plastinate, malformații, monstruozități etc., păstrate în soluție de formol, piese obținute prin corodare și mumificare, mulaje, care constituie un adevărat tezaur al Alma Mater.

Muzeul de Istorie Militară

Fondul muzeului cuprinde peste 20 de mii de piese, fotografii, documente și obiecte militare. Exponatele au fost colectate de angajații instituției de la cetățenii din oraș. O parte din exponate au aparținut Armatei Naționale.
Pe lângă sala dedicată conflictului armat din Transnistria, în incinta muzeului, găsim și alte săli de expoziție permanentă – pornind la perioada antică, războaiele daco-romane, perioada medievală, cea modernă. Aici aflăm despre războaiele ruso-turce, primul război mondial. Avem și perioada interbelică, dar și cel de-al II Război Mondial.
Chiar la intrare în Muzeul Militar, vizitatorii pot afla mai multă informație utilă despre constituirea Sfatului Țării.
În 2015 în incinta muzeului a fost deschis și un compartiment care reflectă evenimentele din 28 iunie 1940 – 5 martie 1953, dedicate celor trei valuri de deporări în masă.

Muzeul Regiei Transport Electric Chișinău